Cea mai importantă lucrare care surprinde esența perioadei comuniste, dar și o exemplificare clară a realității acelei perioade, este lucrarea lui Vaclav Havel „Power of the powerless’ (” Puterea celor fără de putere „).După publicarea acestui eseu in anul 1979, Havel a fost închis timp de 3 ani urmând ca, după căderea Uniunii Sovietice să fie ales ca președinte al Cehoslovaciei și, după destrămarea acesteia, primul presedinte al Republicii Cehe.

Făcând parte din generația Z, cum li se spune mai noi tinerilor astăzi, nu am avut un contact direct cu acea perioadă,însă pot spune că perioada comunistă a lăsat o urmă adâncă în istoria României, o urmă care este foarte vizibilă chiar și astăzi.

„Puterea celor fără de putere” este o lucrare prin care Vaclav Havel descrie fenomenul de rezistență anticomunistă din Cehoslovacia,dar lucrarea sa poate fi aplicată foarte ușor și altor țări aflate sub influența blocului sovietic.

Poate că cel mai important aspect al acestei cărți este celebra analogie a vânzătorului care afișează în magazinul său sloganul, „Proletari din toate țările, Uniți-vă!„, aceasta frază nu reprezintă absolut nimic pentru „proletarii” țării, dar pentru Havel, fraza respectiva reprezintă esența pură a regimului, după cum acesta explică, sloganul are scopul principal de a dovedi dacă persoana respectivă este supusă regimului, supunerea fiind făcută fără ca individul sa realizeze, asta reprezintă intrarea in normalitate a individului, nu este obligat să afișeze acel slogan, dar totuși o face, principalul motiv fiind frica. Această analogie explică într-un mod extrem de simplist, modul de funcționare al regimului comunist și mijloacele prin care sunt distruse identitatea și libera exprimare a individului.

Pe lângă această analogie, aș vrea să iau un citat din aceeași carte, citat care, după părerea mea, nu a primit destul de multă importanță : „Acum oamenii sunt manipulați în moduri care sunt infinit mai subtile și mai rafinate decât metodele brutale folosite în societate post-totalitară„, aceasta afirmație atrage foarte multe întrebări, dacă oamenii erau manipulați în timpul regimului comunist, și sunt în continuare manipulați, atunci asta înseamnă că oamenii nu vor putea fii liberi niciodată, cu toate acestea, nu putem compara un regim totalitar cu unul democratic, care în teorie se bazează pe meritocrație, statul de drept și puterea legii, un regim care garantează așa zisa „libera exprimare” și libertatea de a alege. Dar într – o lume controlată de consum, producție, publicitate, cultura consumatorilor și toată această avalanșă de Informații, este extrem de dificil sa ne imaginăm o societate în care oamenii pot alege cu adevărat liber.

Sursa foto: gandul.info